Ce sa fac in atacul de panica

Deşi mulţi cred că atacurile de panică nu ar trebui să dea semne fizice, adevărul e că intră în definiţia atacului de panică să includă mai multe semne semne fizice, apărute brusc şi evoluând rapid spre un maxim.

Deşi mulţi cred că “oamenii normali” nu au niciodată atacuri de panică, adevărul e că asemenea oameni sunt la fel de rari ca şi cei care nu au niciodată dureri de cap. Definiţia “normalităţii” poate include şi 2-3 atacuri de panica pe an.

download (1)

Există tactici mai bune şi tactici mai proaste de a gestiona un atac de panica.

 Cele proaste:

1. Tactica “Nu e nimic serios, dacă mă concentrez şi mă autosugestionez că totul e bine, totul va fi bine”

Rezultat: atacul de panică fiind un fenomen involuntar nu va putea fi controlat voluntar; predicţia greşită că atacul de panică se va opri va creşte anxietatea şi va amplifica, în intensitate şi durată, atacul de panică.

2. Tactica “Respiră adânc”

Rezultat: se amplifică senzaţia de instabilitate/ameţeală şi apar sau se amplifică senzaţiile de amorţeală sau furnicături în membre; în atacul de panică senzaţia de sufocare e falsă (e o păcăleală a creierului) – de fapt, deja respir mai mult, nu mai puţin, iar unele simptome sunt consecinţa plusului de oxigen în circulaţie.

Dacă vreţi să vă convingeţi, respiraţi adânc şi rapid 30-40 de secunde. Ce simţiţi?

3. Tactica “Trebuie să te opreşti din orice activitate până trece atacul de panică”

Rezultat: atenţia exclusivă acordată simptomelor le amplifică şi le prelungeşte

Şi acum, cele trei tactici eficiente corespunzătoare:

A. Controlul cognitiv

Recunosc simptomele atacului de panică şi îmi spun “E un atac de panică, ştiu că în următoarele minute îmi va fi şi mai rău, dar va trece, probabil, în 5 minute (dacă asta a fost durata precedentului atac)”.

Rezultat: predicţia se îndeplineşte, anxietatea scade, atacul de panică se limitează la durata lui fiziologică (3-5 minute) şi nu se mai produc “continuări” sau “replici”.

B. Controlul aerului inspirat

Cum am spus deja, nu am nevoie de mai mult oxigen, ci de mai puţin. Aşa că tactica e să reinspir o parte din aerul expirat, mai bogat în dioxid de carbon şi mai sărac în oxigen, de exemplu, respirând într-o pungă de hârtie.

Rezultat: se diminuează instabilitatea/ameţeala.

C. Distragerea atenţiei de la simptome

Nu întrerup complet activitatea, ci, eventual, trec pe activităţi care îmi pot atrage interesul.

Rezultat: atacul de panică trece mai repede, este perceput mai puţin şi învăţ că atacul de panică nu e un eveniment atât de perturbator pe cât îmi închipuiam.

Aceasta postare este preluata de pe site-ul medicului psihiatru Dan Ghenea, unde gasiti mai multe tehnici si strategii de relaxare:

https://magazindesfaturi.wordpress.com/2015/02/11/strategii-tactici-si-tehnici-de-relaxare-1-2/

sursa foto : http://www.csid.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s