Copilul neiubit de parinti

Un copil neiubit de parinti poarta cu sine aceasta povara toata viata. El va fi suparat, furios, se va zbate intre dorinta profunda de acceptare din partea parintilor si revolta impotriva lor. De fiecare data cand nu performeaza la cotele pe care si le-ar dori, gandul lui automat este „Daca m-ar fi iubit ai mei, alt start as fi avut in viata”- asta e un tipar in care altul poarta vina, acest copil, acum adult, are nevoie de un tap ispasitor.

copil neiubit

Uneori adultul intelege, cu mintea lui de acum, ce s-a intamplat, le da circumstante parintilor si are o relatie buna cu ei.Dar copilul din el a ramas nevindecat si ori de cate ori se intoarce la acele amintiri se intristeaza.

Unii copii neiubiti se angreneaza in profesii care implica lucrul cu copiii sau fac ei insisi copii pe care sa ii iubeasca. Poate uneori confunda iubirea cu educatia si ii iubesc atat de mult, incat nu le mai impun limite.

O alta confuzie frecventa este intre distanta fizica si cea emotionala. Observ pe fetele interlocutorilor mila si compatimire cand, intr-o discutie oarecare, le povestesc cum am stat la bona pana la 5 ani si ai mei ma vizitau miercurea, luandu-ma acasa pentru sfarsitul de saptamana. Discutia este intrerupta pentru ca ei vor sa isi exprime regretul. Eu le spun ca nu am nici o problema, ca am fost foarte fericita in acea perioada, am crescut frumos alaturi de niste oameni de care am fost foarte atasata, simtindu-ma iubita in acelasi timp si de parintii mei. De regula nu sunt crezuta.

Am intalnit un copil neiubit perfect impacat cu ideea. O persoana calda, iubitoare, onesta, deschisa. Am intrebat-o cum a facut, mai ales ca are si frati, care au fost iubiti.Mi-a raspuns ca e simplu, ea transforma neiubirea in iubire si ca viata o compenseaza pe alte parti.

Ceea ce pentru ea e simplu, pentru altii e greu.Un prim pas este sa isi recunoasca sentimentele: isi urasc mama, dar nu este voie sa iti urasti mama si atunci ascund adanc-adanc ura si o acopera cu furie sau tristete.Pai da-ti voie sa simti ceea ce simti deja! Elibereaza-te, iarta-te, iubeste-te! Macar iubeste-te tu, daca maica-ta nu o face!

Apoi  trebuie sa faca cumva sa inteleaga perspectiva parintilor si faptul ca au facut tot ce au putut ei mai bine cu instrumentele pe care le aveau atunci. Apoi sa ii ierte. Si sa o ia de la inceput cand recidiveaza.

La un alt nivel, cel spiritual, oamenii astia, parintii, sunt tot niste oameni care doar s-au nascut inaintea copiilor lor, iar copiii s-au folosit de trupurile lor ca sa vina pe lume.Nu iti datoreaza nimic, opreste-te sa mai pretinzi!

sursa foto: http://www.sfatulparintilor.ro

Anunțuri

Despre inutilitatea ciorovaielii- tu vrei sa ai dreptate sau sa fii fericit?

Au fost odata un sot si o sotie care se certau mereu.In toti indelungatii lor ani de casnicie nu isi aminteau sa fi gasit nici un punct asupra caruia sa fie de acord.Dupa decenii de convietuire se puteau certa si in legatura cu cel mai marunt si neinsemnat lucru.

La fel ca doi copii mici care sunt atenti sa vada daca unul a primit mai multe dulciuri decat celalalt sau daca paharul unuia contine mai mult suc, fiecare traia cu sentimentul de nedreptate si incorectitudine.

– Ai primit mai mult decat mine.

– Al tau este mai bun decat al meu.

-Tu l-ai avut pe cel mare data trecuta.

– Il vreau pe al tau.

Intr-o zi, barbatul se intorcea acasa de la lucru, cand a trecut pe langa livada unui vecin. Vazand trei piersici coapte intr-un pom, plin altminteri doar cu fructe verzi, s-a catarat pe gard si a furat piersicile.

Cand a ajuns acasa, sotul i-a dat sotiei una dintre piersicile furate si a pastrat doua pentru el. Vazand asta, sotia a inceput sa tipe la el:

– De ce mie imi dai una si tie iti pastrezi doua? Eu am stat acasa toata ziua robotind ca sclava.Eu merit piersica in plus. Pe langa asta, de unde stiu eu ca nu ai mancat deja cateva pe drum?

Pe sot l-a apucat furia:

– Si eu am muncit toata ziua, a strigat la ea, chiar mai greu decat tine.Eu raspund fata de un sef. Nu pot sa stau linistit ca tine si sa pretind ca am muncit. Nu-mi pot petrece ziua uitandu-ma la televizor sau stand la taclale cu vecinii. Oricum, eu am cules fructele. Eu le merit pe toate trei. Ai noroc ca ti-am dat unul.

Si cearta a tot continuat.Spiritele si vocile erau ridicate.Nici unul nu voia sa renunte la atitudinea sa in care considera ca are intotdeauna dreptate.Pentru cineva din afara, cateva bucatele de fruct nu ar fi parut sa merite tensiunea si nefericirea unui astfel de conflict, dar pentru acest cuplu chestiunea era pe cale sa devina una de viata si de moarte.

Fiecare i-ar fi putut oferi piersica in plus celuilalt, dar niciunul nu era dispus sa faca sacrificiul. Ar fi putut sa se gandeasca sa taie a treia piersica in jumatate, avand astfel portii egale, dar in lacomia lor niciunul nu era pregatit sa fie atat de gentil.Atat sotul, cat si sotia credeau ca merita piersica in plus mai mult decat celalalt- si nu erau gata sa cedeze. O simpla impartire egala nu era de ajuns.

piersici

Satul de cicaleala sotiei, sotul a pus un pariu:

-Pariez pe piersica in plus, ii striga el, ca nu poti sa-ti tii gura si sa ramai tacuta. Cel care tace mai mult timp primeste doua piersici.

Sotia s-a dus sa se culce. Sotul s-a intins pe canapea.Fiecare dintre ei era atat de hotarat sa castige, incat ambii au pastrat tacerea. Au continuat asa pana seara si apoi si a doua zi. O zi urma dupa cealalta.Au refuzat sa se miste. Niciunul nu a mancat sau baut.

Dupa o saptamana de liniste in casa, vecinilor a inceput sa li se para suspect.Cand s-au dus sa cerceteze, au gasit sotul si sotia zacand intinsi, palizi si tacuti. Crezand ca perechea a murit, vecinii au inceput sa organizeze un serviciu funerar.

Sotul si sotia au fost depusi in sicrie separate.

Cand antreprenorul a inceput sa bata in cuie capacul sicriului in care era depus sotul, acesta zbiera de frica sa nu fie inhumat sau incinerat de viu:

– Imbecililor, nu vedeti ca sunt viu?

Sotia sari din sicriul ei deschis:

-Ha, ha, tipa ea cu incantare, am castigat, eu iau piersica in plus!

Amandoi au alergat spre casa. Cand au ajuns au gasit cele trei piersici zacand inca in bucatarie- putrezite!

Din cartea „101 povesti vindecatoare pentru adulti ”

sursa foto: http://www.irinareisler.ro

Ce sa-i spui unei fete cand e suparata (trista)- articol pentru baieti

O fata suparata vrea sa planga, singura sau pe umarul cuiva, sau sa se planga (sa vorbeasca). Ultimul lucru pe care il vrea este o solutie.

Daca esti baiat si vrei sa consolezi o fata trebuie sa te inarmezi cu rabdare sa asculti si sa intelegi. E posibil sa nu fie pregatita inca sa impartaseasca suferinta ei, asa ca in deschidere i te poti adresa de maniera : ” Te vad trista . Vrei sa imi povestesti ce s-a intamplat?” . Uneori poate fi de ajuns sa inceapa o tirada, alteori te poti lovi de un refuz. Nu dezarma in fata refuzului, e doar temporar! Ii poti spune : „Atunci cand vei dori sa vorbesti, eu voi fi aici pentru tine sa te ascult cu cel mai mare interes!”

fata trista

Ca sa functioneze ce am scris mai sus trebuie indeplinite niste conditii:

– sa nu fi fost tu cel care a suparat-o de la bun inceput

-sa fii sincer si sa nu urmaresti un anumit interes al tau ( de exemplu ea a promis ca te va ajuta cu un proiect si vrei sa o vezi intr-o stare buna ca sa nu risti sa se razgandeasca sau sperai sa deveniti intimi ) caci fetele au niste antene invizibile inmuiate in borcanul cu intuitie care functioneaza singure, fara stirea fetei si iti saboteaza tie planurile

Ce faci daca tu insuti ai calcat pe bec in relatie cu ea?

Te simti vinovat ? Ii spui asta si iti ceri scuze. E posibil sa ceara garantii ca nu se va mai repeta. Asta e o capcana. Nu poti oferi asa ceva, nimeni nu poate! Ii poti spune :” Esti foarte importanta pentru mine si promit sa ma straduiesc sa nu mai ajungem in aceasta situatie!”.

Nu te simti vinovat? Fii sincer: „Nu stiu cu ce am gresit, explica-mi sa inteleg, nu vreau sa mai repet greseala si sa te fac sa suferi!”

Ca sa sumarizez ceea ce e important: fii sincer si pregatit sa asculti, sa intelegi si sa nu oferi solutii!

Succes!

sursa foto: libertatea.ro

Radio 21 pe aceeasi lungime de unda cu dezastrul de la Bac

Am pe volan un buton care schimba posturile la radio si la diverse manevre ma trezezc cu cate un post nou. Astazi ascultam Radio 21, emisiunea de dimineata, cum s-o fi numind ea. Discutia celor doi prezentatori era in felul urmator:

Mama lui Catrinel Menghia ofera relaxare la domiciliu doamnelor si domnisoarelor.

Adica?

Adica face masaj de relaxare. Si citeste anuntul de pe net al femeii.

De pe net isi racoleaza clientii? 50 de lei sedinta e accesibil, eu stiam ca masajul e scump.

Dar Catrinel Menghia nu are multi bani?

Ba da, dar asta nu inseamna ca mama ei sa nu se priceapa si ea la ceva.

Pai din ce citesc, nu inteleg ca o duce prea bine…dar ma rog…

Hai sa facem un omagiu mamelor noastre, sa ne gandim pentru ce sunt ele super-eroine.Mama mea este super-eroina pentru ca munceste 10 ore, vine acasa si spala, calca, gateste, face curat, strange dupa 3 barbati, ca noi suntem niste porci.

radio21

Eram contrariata, nu intelegeam cate observatii pe minut ar trebui sa fac ca sa aduc discutia intr-un palier al normalitatii mele. Si ce cauta baietii astia de noua generatie sa prezinte la radio. Oare sunt special alesi sa vorbeasca aceeasi limba cu publicul lor tinta  sau este Radioul  pe un buget limitat si doar asta au gasit la cat ofera?

Cateva observatii de la care nu ma pot abtine:

– verbul „a racola” are o conatatie negativa, te duce direct cu gandul la ceva ilegal, imoral sau care ingrasa

– pretul masajului, ca al oricarui alt serviciu sau produs , are un palier in care variaza, in functie de mai multe variabile ( pregatirea in domeniu si experienta celui care il ofera- pentru serviciile la domiciliu sau investitia si costurile de mentenanta ale salonului-atunci cand te duci tu, fiind intre cele mai importante)

-ar trebui luat in calcul ca banii nu sunt singurul motiv pentru care cineva munceste, poate mama lui Catrinel s-ar simti singura si inutila in lipsa oricarei activitati, nu toata lumea e fericita taind frunza la caini

– si bomboana de pe coliva, replica ce se voia a drege busuiocul, hai sa ne laudam mamele pentru spiritul lor de sacrificiu; nu stim daca femeia e fericita facand lucrurile alea toate, dar oricum nu pare ca il intereseaza pe fiu-su. Apoi, cand il inveti un sfert de viata sa fie servit, il cam condamni sa caute pe altcineva de care sa atarne in continuare, doar ca acel altcineva nu se va ridica nicicand la performantele neconditionate ale mamei

Pot sa ma duc eu sa vorbesc la radio in locul  acestor baieti?