Cum sa scap de tristetea asta de moarte

Desi nu urmaresc stirile la TV, era imposibil sa nu aud ce se intampla in lume: terorism, moarte, , nesiguranta, frica. Moartea celor pe care candva i-am cunoscut, a celor apropiati sau evenimente in care mor multi oameni nevinovati deodata trezesc in noi tristetea si anxietatea propriei morti.

Irvin D. Yalom, profesor emerit de psihiatrie la Universitatea Stanford si psihoterapeut de orientare existentiala isi dedica o parte insemnata a muncii sale anxietatii mortii. Scrie „Privind soarele in fata” cu convingerea ca numai infruntandu-ne cele mai mari frici vom putea gasi sensuri noi ale existentei.

El insusi se declara ateu si considera ca viata dupa moarte ( Raiul din perspectiva crestina sau reinacarnarea intr-o viata viitoare) este o simpla amagire menita sa scada anxietatea mortii pe de o parte, si pe de alta parte  il poate face pe adeptul unei asemenea credinte sa nu traiasca in prezent, ci asteptand o viitoare viata mai implinita.

download

Ideile pe care le imbratiseaza pentru a se simti mai bine sunt preluate de la Epicur, filosoful grec, al carui adept este:

1.Mortalitatea sufletului: daca suntem muritori si sufletele noastre nu supravietuiesc, atunci nu avem de ce sa ne temem, caci nu vom avea constiinta si nici regrete

2.Nimicnicia absoluta a mortii: sufletul fiind muritor, se disperseaza in momentul mortii si atunci noi nu vom putea percepe moartea

3.Argumentul simetriei: starea de nonfiinta de dupa moarte este aceeasi cu cea de dinainte de a ne fi nascut

O alta idee pe care o foloseste mult este transmiterea prin reverberatie, adica ceva din fiinta ta care merge mai departe si dupa ce tu nu vei mai fi, cum ar fi copiii si nepotii tai, o carte pe care ai scris-o sau pur si simplu oameni pe care la un moment dat in viata i-ai influentat cu ceva pe care l-ai spus/facut.

In grupurile de terapie pe care Yalom le-a constituit cu bolnavi in stadiul terminal a intalnit si cazul in care cineva a avut revelatia ca mai are inca ceva de oferit, si anume un exemplu despre cum se poate muri cu demnitate.

Viktor Frankl considera ca important este a gasi sensul, atat in viata, cat si in moarte. Pe un pacient in varsta deprimat de moartea sotiei mult iubite a reusit sa il consoleze intrebandu-l : „Ce s-ar fi intamplat daca sotia dumitale ti-ar fi supravietuit?”. Raspunsul „O, ar fi suferit enorm” i-a adus acestuia consolarea prin faptul ca suferinta lui a scutit fiinta iubita de suferinta.

Revenind la Yalom, el considera, prin prisma perspectivei sale atee, ca , o data ce privesti moartea in fata, iti atenuezi groaza si revii la viata intr-o maniera mai bogata, mai calda, mai empatica.

Sper ca e ceva mai usor pentru cei ce cred ca exista o continuare in spirit sa gaseasca sensuri si consolare.

 

sursa foto: http://www.descopera.ro

 

 

Anunțuri

6 gânduri despre “Cum sa scap de tristetea asta de moarte

  1. Multumesc pentru raspuns 😉 Nu l-am citit pe Yalom, dar am exact aceeasi parere despre moarte. Cred ca sufletul, spiritul sau mintea noastra sunt rezultatul unor procese fizice sau chimice intre celulele corpului si ca ele dispar odata cu moartea fizica. Si da, e mai usor pentru credinciosi, care au cel putin speranta unui sens intr-o viata viitoare…

    • Mama Alunita, sunt una dintre persoanele care au „gustat” moartea clinica. Daca te intereseaza experienta mea, o poti citi aici: https://sorinalukacs.wordpress.com/2011/03/10/viata-dupa-moarte-2/ Au trecut de atunci 26 de ani plini de evenimente deosebite si de evolutie in toate planurile. Fiind o sceptica (probabil!), ar fi posibil sa nu dai crezare celor ce ti-as putea relata eu. Dar iti recomand sa dai o cautare pe net dupa numele prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan: este un om de stiinta, medic si scriitor care a scris mai multe carti (incepand din vremea lui Ceausescu) in care aduce argumente stiintifice in sensul sustinerii altei existente, dupa moarte. Te asigur ca va fi foarte interesant! 🙂

      • Am citit articolul, multumesc pentru link. Si stiu cate ceva si despre dr. Dulcan (e drept, foarte putin). Imi dau seama ca o astfel de experienta, a mortii clinice, iti schimba complet perceptiile. SI mi se pare interesanta analogia cu ceva ce citeam chiar ieri, si anume povestirea lui Gabriel Cotabita despre aceeasi experienta. La tine a fost o lupta cu piratii la inceput, la el o scena medievala intunecata. Intamplator, il cunosc pe Gabi si stiu ca nu e genul sa bata campii.
        Deci sunt convinsa ca in astfel de momente exista trairi unice si greu de „descifrat” de catre noi, cu experienta si cunostintele actuale. Dar raman la convingerea mea, si anume ca totul (minte, suflet, gand, vis etc.) este rezultatul proceselor din fiinta noastra vie si ca totul dispare odata cu ea…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s