Povestea pasarii fermecate Semrug

Extrasa dintr-o carte grea, despre supravietuire , povestea pasarii fermecate Semrug este o metafora despre gasirea potentialului in fiecare din noi. O poveste tatara pe care o recomand in egala masura copiilor si adultilor .

 

Pasarea fermecata Semrug traia in varful celui mai inalt munte, atat de inalt ca nimeni n-a putut sa ajunga in varful lui, nici pe jos, nici calare, oricat de sus ar fi urcat.Nimanui nu i-a fost dat s-o vada pe Semrug-nici animalelor, nici pasarilor, nici oamenilor.Se stia doar ca penele ei sunt mai frumoase decat toate rasariturile si apusurile din lume luate la un loc.

Candva, zburand deasupra unei tari indepartate pe nume China , lui Semrug i-a cazut o pana , si intreaga China s-a acoperit de stralucire , iar chinezii au devenit pictori iscusiti.Semrug nu era doar neobisnuit de frumoasa ;intelepciunea ei era nemarginita cum e oceanul.

Odata, toate pasarile Pamantului au plecat in zbor la o serbare , ca sa se veseleasca impreuna si sa se bucure de viata. Dar n-au prea avut parte de serbare :papagalii au inceput sa se certe cu cotofenele, paunii cu corbii, privighetorile cu vulturii…Din cauza ciorovaielii lor, s-a iscat in lume mare tevatura, de au zburat toate frunzele din copaci, iar animalele, speriate, s-au ascuns in barlogurile lor.

Trei zile a batut din aripi pupaza inteleapta , incercand sa linisteasca pasarile furioase .In cele din urma s-au potolit si i-au dat cuvantul : ” Nu se cuvine sa ne irosim vremea si puterile in lupte si certuri ” a spus ea. „Trebuie sa alegem din randurile noastre un han care sa ne conduca si al carui cuvant greu sa puna capat oricarei ciondaneli .” Pasarile au fost de acord. Dar pe cine sa aleaga ? Au inceput din nou sa se certe si era cat pe ce sa se incaiere din nou, daca pupaza n-ar fi stiut ce era de facut. ” Sa zburam la Semrug si s-o rugam sa ne fie han. Cine alta decat ea , cea mai frumoasa si mai inteleapta de pe Pamant , ne-ar putea fi conducator ?” . Vorbele pupezei au fost pe placul pasarilor , care s-au adunat pe loc intr-un stol mare , dornic sa porneasca la drum. Stolul s-a  ridicat pe cer si s-a indreptat spre cel mai inalt munte din lume , in cautarea stralucitoarei Semrug.

Pasarile au zburat zi si noapte, fara sa doarma si fara sa manance ,stoarse de ultimele puteri si intr-un tarziu au ajuns la poalele muntelui cautat. Aici au fost nevoite sa renunte la aripi si sa mearga pe jos, caci pe varful acela nu se putea ajunge decat pe calea suferintei.

Mai intai poteca de munte le-a dus in Valea Nazuintelor, unde au pierit pasarile a caror dorinta de a-si atinge telul nu era destul de mare.

Apoi au traversat Valea Iubirii, unde au cazut la pamant fara suflare cele ce sufereau de dragoste neimpartasita .

In Valea Cunoasterii au pierit cele care nu aveau mintea curioasa si inima deschisa la nou.

In cruda Vale a Indiferentei au pierit majoritatea pasarilor -acelea care nu au putut sa impace in inima lor durerea si bucuria , iubirea si ura, dusmanii si prietenii, viii si mortii.

Pasarile ramase au ajuns in Valea Unirii, unde fiecare dintre ele s-a simtit unita cu toate si toate s-au simtit unite cu fiecare in parte. S-au bucurat pasarile obosite dand de gustul dulce al unirii. Dar s-au bucurat prea devreme !

In Valea Incurcaturilor , zguduita de furtuni, ziua se amesteca cu noaptea, realitatea -cu povestea. Uraganul a maturat tot ce invatasera cu truda pasarile in lunga lor calatorie si in suflet li s-a instapanit pustiul si deznadejdea. Drumul parcurs li se parea inutil , iar viata pe care o traisera, irosita. Multe au pierit aici rapuse de disperare , au ramas in viata numai treizeci, cele mai puternice. Cu penele jumulite, sangerand, istovite de moarte,s-au tarat pana la ultima vale.

Si acolo, in Valea Renuntarii, le astepta doar o intindere nesfarsita de apa  si deasupra ei, tacerea vesnica.Mai departe incepea Taramul Vesniciei, unde cei vii nu pot intra. Si atunci pasarile au stiut ca au ajuns la salasul lui Semrug si, dupa bucuria care crestea in inimile lor, si-au dat seama ca ea e aproape . Ochii li s-au inchis de la lumina orbitoare ce invadase lumea , iar cand i-au deschis, nu s-au vazut decat pe ele . In clipa aceea au inteles: ele toate erau Semrug. Fiecare in parte si toate laolalta .

 

Surse foto : http://www.linkmesh.com

http://www.thegift.ro

Lucrurile simple fac diferenta- de Sf. Valentin

Sarbatorim Sfantul Valentin? Nu, ca este o sarbatoare importata! Mai bine Dragobete, ca e a noastra ( eu nu imi amintesc sa o fi sarbatorit cineva inainte de a aparea rivala din 14 februarie, dar poate nu am varsta necesara sa imi amintesc sau poate se sarbatorea mai ales in comunitatile traditionale!). Cineva s-a hotarat sa sarbatoreasca toata perioada 14-24. Mai sunt si cei care spun ca nu e nevoie de o zi dedicata iubirii, ei sarbatoresc iubirea in fiecare zi din an.

Doamne, tare mi-ar placea sa imi spuna ei, astia care sarbatoresc iubirea in fiecare zi, trei lucruri pe care le fac zilnic in acest scop. Gen: eu ii fac in fiecare dimineata cafeaua jumatatii mele, ii dau un telefon in pauza de pranz sa ii declar verbal iubirea, iar cand ne reintalnim petrecem primele 10 minute conectandu-ne real unul cu celalalt, fara telefon sau alte interventii exterioare.

Imi amintesc de exercitul acela din cadrul unui workshop in care femeile au fost intrebate daca ii spun sotului „te iubesc”si au fost indemnate sa scoata telefoanele si sa ii trimita un sms cu un simplu „te iubesc”. Raspunsurile au fost graitoare :”de cati bani ai nevoie?” ,”ce ai mai facut de data asta?”sau „spune-mi imediat cui ii era destinat mesajul”.

Multi dintre cei care cred in mod curent ca au o relatie buna de cuplu nu inteleg importanta  imbratisarilor, a gesturilor marunte precum prepararea cafelei partenerului sau a declaratiilor verbale .Nu vorbesc aici despre cei care vin in terapia de cuplu, care sunt deja cu ochii pe partener sa ii contorizeze toate lucrurile pe care le face pentru el insusi in detrimentul cuplului, inclusiv timpul pe care il petrece pentru a se odihni.

Cum se deterioreaza relatiile? Cum ajung oamenii de la Marea Indragosteala la Marea Ura?

Tocmai nefacand repetitiv acele lucruri marunte care ii conecteaza.Te-a surprins  placut partenerul ca a primit un bonus neasteptat cu care veti pleca in vacanta? Pai atunci spune-i ! Spune-i ca esti mandra de el, ca e grozav ce a reusit si, de ce nu? ca e grozav el! Un barbat imi povestea contrariat cum a facut odata o tranzactie record, iar sotia nu a gasit absolut nimic sa spuna.

Daca esti femeie si devii mama, nu uita sa fii si femeie. Si tu ai nevoie de imbratisari, de alinturi, ai nevoie sa te simti iubita si dorita. Nu confunda rolurile.

O alta povestire-pilda pe care mi-o amintesc este despre un barbat care voia sa ii ceara divortul sotiei pe motiv ca s-a indragostit de alta femeie. Aceasta a fost de acord, dar a mai cerut o luna -pana cand fiul lor dadea un examen important- , o luna in care sa o duca in brate in fiecare  dimineata din dormitor in bucatarie. La finalul perioadei, sotul, reconectat la iubirea pe care candva o simtise pentru sotia lui prin acest gest marunt repetitiv, nu a mai dorit sa o paraseasca. Nu este doar o poveste siroapoasa, este felul in care functioneaza lucrurile!

Sarbatoriti iubirea in fiecare zi cu gesturi marunte si sarbatoriti-o si in prag de primavara, cu ceva mai special decat de obicei! Nu lasati mintea sa va spuna ca voi sunteti oameni seriosi  care ati depasit nivelul ghidusiilor adolescentine. De iubire avem nevoie la orice varsta, sa o primim si sa o oferim.

 

sursa foto: http://www.felicitari.com